Teama de e-book (1) - Nicolae Geantă

În 1995 data de 23 aprilie a fost declarată "Ziua Internațională a Cărții". A cărții scrise. A celei ce o poți mirosi, fâșîi, rupe. Asta pentru că tinerii nu mai ies din monitoare, de pe skype, de la Farmerama. Au ajuns să mănânce cu iPad-ul sub nas, cu smarthphone-ul în mână. Iar bătrânii, consumatori de telenovele, au ajuns să moara în fața plasmei mângâind pisica!

Faptul că-n România nu se mai citește se vede la bac' (promovabilitate un sfert), la talk-show-uri cu țoape sau în discuții libere, unde cuvintele unora sar printre dinți ca niște semințe sparte de dovleac. Nu se poate mai mult într-o țară unde 80 % din populație nu are bibliotecă, iar unu din 5 locuitori nu a citit niciodată o carte! Am ajuns pe ultimul loc în UE la consumul de carte, dar în top 10 mondial la consumul de bere!


Piața de carte s-a redus între Carpați și Marea Neagră cu 40 % față de 2007, numai în ultimii 3 ani desființându-se jumătate din edituri. Bibliotecile școlare nu mai primesc bani de cărți de 3 ani, profesorii nu mai primesc suta de euro, în zeci de orașe dispar librăriile. Cartea a ajuns să fie pusă ultima în coșul de cumpărături... Numai 25 % dintre mioritici cumpără o carte... pe an!

Nu se mai apreciază cultura tradițională, nu mai dârdâie lumea prin biblioteci, prin arhive, nu mai pierd tinerii timp să răsfoiască o carte! "Până și vântul răsfoiește uneori cartea, boule!", spunea poetul Grigore Vieru. Numai că noi ne-am despărțit de natură dar nu ne-am apropiat de cultură! De aceea îi dăm dreptate domnului Dan Puric: "scara valorii nu s-a inversat ci a fost pusă, mai grav, la orizontală, punându-se egal între Eminescu și manele!

 (va urma)