În întunericul des ce-mprejura Betleemul, o ceată de păstori arunca vreascuri uscate pe foc. Neştiutori de carte, şi nici de Tora, ciobanii trăiau necugetând la Psalmul 23. Nu guvernau Iudeea, nu conduceau Templul, nici sinagoga din sat. Vieţuiau cumva, în afara istoriei. Nici măcar la marginea ei.
Noaptea lor de veghe fusese întreruptă de-o explozie de lumină cerească şi de-o simfonie de îngeri. Misterul evenimentului i-a zăpăcit. Timoraţi, speriaţi, rămaşi perplecşi, păstorii scapară bâtele din mână. Urechile lor se lungesc. Sunt primele ce aud: „astăzi, vi s-a născut un Mântuitor!”. Dumnezeu nu se duce decât la acei ce sunt gata să-L asculte.
Păstorii n-au ratat venirea Mântuitorului în lume pentru că în noaptea aceea vegheau. Unii dintre noi nu mai veghem nici în biserică. Suntem prezenţi cu trupul, dar mintea ne-aleargă hai-hui pe-afară. Prin urmare, putem rămâne neatinşi de mesajul Domnului. Turişti religioşi.
Interesant e că Dumnezeu se coboară şi printre nepăsători. Păstorii nu se bucurau de Stea ca şi magii (Iehova nu le-a arătat o stea căci n-ar fi înţeles mesajul), dar nici nu se împotriveau Nativităţii, ca Irod. Ei nu ştiau să numere bine nici oile, darămite să citească în stele. Dumnezeu însă, atinge şi oameni neştiutori. Iar când ei învaţă, iau decizii măreţe.
Păstorii, îndată au mers să vadă ce li se făcuse cunoscut. Au mers în grabă, ne spune Biblia. Întâlnirea cu Isus nu se tergiversează. Apoi, când s-au întors au istorisit despre Prunc. Experienţa cu Dumnezeu nu e lumină ţinută sub obroc. Ea se-mprăştie peste pământ. Dimineaţa, păstorii s-au întors slăvindu-L pe Prunc.
După întâlnirea cu Isus se arată zorii slujirii. Dar şi prima închinare înaintea lui Dumnezeu! Au venit slăvindu-L, cântându-I. Nici un om care cântă nu este biruit!
Care a fost răsplata păstorilor? S-au dus şi au găsit Pruncul! Fără această descoperire, ar fi rămas mai departe simplii ciobani ce pasc fără extaz oile. Alături de Isus, au intrat în istorie!
Vegheaţi! Ascultaţi! Istorisiţi despre Prunc! Comunicaţi! Cântaţi-I! Slăviţi-L! Nu vă garantează că veţi intra în istorie, dar purtându-vă aşa vă asigură că veţi intra în Cer!
* articolul a apărut în data de 21 dec. 2012, pe www.ciresarii.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu