Predicatorul ideal

Dacă este tânăr, n-are experienţă; dacă are părul alb, e prea bătrân.
Dacă are 5-6 copii, are prea mulţi; dacă n-are copii, dă un exemplu rău.
Dacă foloseşte notiţele la amvon, predicile sale sunt pregătite dinainte şi-s seci; dacă improvizează pe loc, predicile sale nu sunt profunde.
Dacă este atent cu săracii, se dă în spectacol; dacă e atent cu bogaţii, tinde să devină aristocrat.
Dacă foloseşte multe ilustraţii, neglijează Biblia; dacă nu foloseşte suficiente ilustraţii, nu se face înţeles.
Dacă dezaprobă răul, exagerează; dacă nu îl condamnă, îi place compromisul.
Dacă predică o oră, vorbeşte prea mult; dacă predică mai puţin de o oră, este leneş.
Dacă predică despre adevăr este ofensiv; dacă nu, este ipocrit.
Dacă nu reuşeşte să fie pe placul tuturor, face rău bisericii; dacă este pe placul tuturor, nu are opinii personale.
Dacă predică despre 10 %, îi plac banii; dacă nu predică despre zeciuială, nu urmăreşte progresul bisericii.
Dacă are salariu mare, este materialist; dacă are salariu mic, dă dovadă că nu merită mai mult.
Dacă predică tot timpul, oamenii se plictisesc să-l asculte numai pe el; dacă invită alţi predicatori, fuge de responsabilităţi.

Şi, se mai spune că predicatorul are o viaţă uşoară!

PS: Articolul a apărut în Review Herald, USA, 2 aug. 1956. Nu ştiu autorul!