Crăciunul e aproape. Pentru buticari şi ritaileri – puternic ancoraţi în viaţa cotidiană, evenimentul se simte pe rafturi, în vitrine şi pe tarabe. Cu globuleţe, cu instalaţii, cu leduri, cu cărnuri, cu clementine, cu cozonaci... Ăştia au băgat spiritul de market al Crăciunului în minţile clienţilor. Se vede în cărucioarele burduşite. Unii, pe lângă listingul de shoping făcut acasă, ar fi gata să-l cumpere şi pe Isus! La promoţie.
Alţii au ieşit cu sorcove, cu cetină şi vâsc, la tarabe. Sunt chiar fraţi de-ai noştrii printre ei. Ăştia promovează spiritul de noroc al Crăciunului. Vindecare miraculoasă, naturistă. Ei sunt gata să se roage pentru vindecări în biserică, apoi imediat să fugă la vraci.
Crăciunul e aproape. Se simte asta deoarece românii, aproape toţi, acum ascultă colinde. E în vogue să-l scoţi de la naftalină pe Hruşcă. Dar câţi dintre ei ştiu să cânte un colind până la sfârşit?
Unii şi-au împodobit casele cu lumini. Cu flash-uri multicolore, ce bat ca la discotecă. Eu, şi în pat ameţesc de fâcâiala de pe casa vecinului. Luminile bradului însă, oricât de multe ar fi, tot întuneric fac. Pe cer, steaua Betleemului, tot singură rămâne...
Copiii nu (prea) mai merg cu colindul. E mai lejer să navighezi pe Google decât pe Golgota. Unii aşteaptă Moşul. Să-l mintă c-au fost cuminţi, iar el să-i mintă c-au fost iertaţi. Pe Hristos însă, nu-L poate minţii nimeni.
Crăciunul e aproape. Vedem în secularismul pătruns şi-în biserici. Unii şi le-au ornat cu beteală. Alţii chiar cu brad. Apoi, vorbesc despre Pruncul născut în iesle. Vorbesc despre Prunc, nu şi cu Pruncul.
Pentru alţii, din ce în ce mai puţini, Naşterea Domnului se apropie nu doar cu zile de post, ci cu foamea de neprihănire a sufletului. Ei nu-şi curăţesc doar casa, ci şi viaţa.
Pentru primii, Crăciunul înseamnă emoţia efemeră a despachetării cadourilor de sub brad, pentru ceilalţi, Nativitatea le va aduce cadou veşnic pe Emanuel (Dumnezeu este cu noi).
Când veţi citi, Crăciunul va fi şi mai aproape. Din nefericire, pentru mulţi, Dumnezeu va fi şi mai departe!
Nicolae.Geantă
Nicolae.Geantă
Ce frumos spus! Nu am impodobit casa, mi-am impodobit inima. Astept cu nerabdare Craciunul, sarbatoarea nasterii Pruncul Sfant. E o aducerea aminte ca acum mai bine de 2000 de ani, Isus Mesia cel promis a venit si s-a nascut intr-o iesle umila. Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare. Sa nu-l uitam pe Isus in ieste. Sa-l sarbatorim pe Isus si nu pe mosul cel cu barba. Isus sa nu fie doar o imagine...ceva de domeniul trecutului. Am uitat care e însemnătatea adevăratei sărbători, adevăratul sărbatorit ISUS care s-a născut să moară pentru păcatele noastre, care s-a născut ca noi să putem fi răscumparați prin jertffa Sa. Amin!
RăspundețiȘtergere