Fundaţia CIREŞARII

joi, 16 iunie 2016

Dacă Biserica nu are Duhul Sfânt… - de Nicolae.Geantă

Samuel Chadwich scria în secolul trecut că „în Crezul Apostolic din zece articole, nouă fac referire la persoana şi lucrarea Domnului Hristos şi numai una la Duhul Sfânt”. Asta arată că nu doar gândirea lumii neglijează Duhul lui Dumnezeu, ci şi bisericile! „Suntem aproape unitarieni în gândire”, scria Karl Rahner. Şi îl cred… Pentru că văd că-n unele biserici „Duhul Sfânt e Cenuşăreasă”, vorba lui John Bisango. Adică neimportant. Nefolosit. Iar în altele un fel de duhul lui Aladin. Să facă ce vrem noi!

Dacă Biserica nu are Duhul Sfânt nu are nici schimbare. Oamenii vin, sărută icoane şi pun lumânări, cântă în cor sau predică din amvoane, fac selfiuri şi pleacă netransformaţi. Tot măcinaţi de moara urii, tot cleptomani, tot mincinoşi ca politicienii, tot imprevizibili ca starea vremii. Fără Duh Sfânt biserica e un fel de club, de uniunea scriitorilor, unde fiecare vorbeşte dulcegării dar trăieşte ros de cangrena firii... Sau e un fel de islam: radicali, impunători. Iar toţi din jur sunt duşmani. Augustin spunea că de pe corabia lui Noe un corb urcat coboară tot corb, dar din biserica lui Hristos coboară porumbel. Eu zic că intră lup şi iese oaie! E un singur răspuns pentru creştinii neschimbaţi: lipseşte Duhul Sfânt! Să-l ceară…

Schimbarea nu înseamnă pervertirea valorilor!

Dacă Biserica nu are Duhul Sfânt credincioşii săi nu se mai tem de Dumnezeu. Sunt la fel ca românii: îl iubesc pe Hristos dar nu se tem de El! Se dezvoltă ideologia lui Rabelais – fais que vondras. Sau cum zice Scritura: fiecare face ce-i place! Când oamenii nu se mai tem de Dumnezeu dărâmă ziduri, dizolvă tabuuri. Au o cultură a sfidării. Şi a entertaimentului. „Biserica este o corabie de luptă, nu un yaht de croazieră! Cei care caută aici distracţie ar fi mai bine să plece”, zicea R. Bonke. Când nu e Duhul Sfânt până şi LGBT-işti vor să se căsătorească în biserici! Ei nu-L contestă, nu-L urăsc pe Dumnezeu. Dar nu se tem de El! Nu cumva nici noi nu ne mai temem?

Când nu ne mai temem de Dumnezeu ne sinucidem!

Dacă Biserica nu are Duhul Sfânt nu are nici roade. Creştinul nu e pom ornamental. Trebuie să hrănească pe alţii. Să-i aducă în hambarele lui Dumnezeu. Biserica trebuie să evanghelizeze. Să fie eclozionator. Altfel, vorba lui Berdardiev: devenim eunuci! Biserica nu a fost zidită pentru scopuri defensive! Ci să ia cu asalt porţile iadului. Se încăpăţânează un pom să nu rodească? Atunci creştinii de ce o fac? Nu se poate biserică plină de Duh Sfânt care să nu-şi adune enoriaşii! Nu se poate Biserică plină de Duh Sfânt fără convertiţi, fără botezuri! De când credinţa ce o manifeşti n-a mai câştigat pe nimeni?

Peştii nu sar pe mal de bunăvoie!

Dacă Biserica nu are Duhul Sfânt nu are nici Cer. E ca-n cei trei „p” de la martorii lui Iehova: paradisul pe pământ! La ce ne-ar folosi număr de membrii, chitări acustice, candelabre de mii de euro, clădiri cu turle aurite ce gâdilă norii, dacă am pierde un singur lucru: Cerul? Dumnezeu nu ne-a lăsat Duhul Sfânt să-L folosim în scopuri telurice. Ci să ne ducă „Acasă”! Într-o zi, Duhul din Cer se va cupla cu Duhul din noi! Nu se poate răpire fără Duh Sfânt.

Cerul nu plin de derbedei.  

 „Ce să facem Petru?”, au strigat mulţimile în ziua coborârii Duhului Sfânt peste Biserică. „Să vă pocăiţi!... Apoi veţi primi darul Duhului Sfânt!”. E ceva neclar?

Duminică sărbătorim Rusaliile. Cincizecimea înseamnă trezire! Duh Sfânt. Foc! Fără foc nu există Evanghelie! Fără foc Biserica este cenuşă!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu