Fundaţia CIREŞARII

joi, 6 august 2015

În unele biserici vara slujește lacătul - de Nicolae.Geantă

În călătoriile misionare am întâlnit biserici cu tabieturi nedigerabile. Nu e vorba aici de programe searbăde, închinare lălăită sau predici cu efect de somnifer. Ci de atitudinea față de Casa Domnului. Am întâlnit pe unii care nu se mai strâng duminica seara pentru că frații "se duc la ștrand, la picnic, la sala de sport, sau dacă timpul e nefavorabil se adună în grupuri mici la părtășie". De parcă sâmbăta ar fi blestem că înghiți grillul sau îti rupi un picior la fotbal. Alții mi-au spus că dimineața nu fac program, că "în diaspora frații se scoală toată săptămâna de la cinci, și singura zi când se pot odihni mai mult e duminica". E drept, somnul e mai dulce în ziua de odihnă. Dar dacă te culci sâmbăta la opt seara, duminica nu mai ești rupt de oboseală pentru biserică. Iar în Ziua Domnului la biserică nu mai slujeste... lacătul!

Altcineva mi-a zis că-n timpul săptămânii "nu se strâng decât puțini, că în diaspora frații sunt istoviți de muncă!". De parcă frații din țară care fac betoane, prășesc, strâng fânul ori îngrijesc de animale n-ar fi ocupați sau istoviți după o zi de corvoadă agricolă. Dar ce m-a șocat cel mai tare e că o biserică (din țară) mi-a făcut o invitație dar "numai dimineața", deoarece "duminică seara nu e program, frații au concedii și sunt plecati în vacanță"! Că vorba domnului Băsescu: "Iarna nu-i ca vara!". Apropos, unde-o fi pentru ei Dumnezeu vara?


Constatăm că tot încercăm să ne găsim scuze pentru inapetitul nostru de închinare în Casa Domnului. Ucenicii, Biserica și chiar strămosii noștrii, n-au procedat niciodată așa. Pentru ei credința a făcut totul posibil, dragostea a făcut totul ușor. Ca și noi, și ei au avut vară...

Spuneam ieri unui frate că lipsa de la Biserică arată termometul dragostei pentru Cer. Dacă lipsim odată poate fi accident. Dacă lipsim de două sau trei ori la rând devine obișnuință. Apoi ne facem alt program, alt creștinism, altă Biserică, altă Biblie, alt Isus! O cale mai ușoară. Și mai rea. Și vorba unei domnișoare: "oamenii ar trebui să înțeleagă că mergând pe-o cale rea nu vor ajunge la o destinație bună!"

În Psalmul 84:10, fiii lui Core spun mai marelui cântăreților: "Mai mult face o zi în curțile Tale decât o mie în altă parte". Hai să vedem cum vine asta. Care îți sunt cele mai fericite zile din viață? Ziua nunții în care rochia de mireasă te-a dus în centrul atenției a mii de persoane? Prima întâlnire cu persoana pentru care îți sfărîiau creierii? Un concediu de neuitat acolo unde ai visat o viață? Când ai urcat pe scenă și ți s-a atârnat la gât medalie? Când ți-ai luat în brațe întîiul născut? Când ai primit cadou o casă?

Nimic din toate astea nu echivalează cu ziua din curțile lui Dumnezeu! Din Casa Lui...

Românii spun că iarna e vara sufletului. Totuși, vara pentru mulți e iarnă spirituală! Sau lacăt pe suflet! Cine are sufletul încuiat nu poate să deschidă niciodată Cerul...

Iubiți vara! Dar la pachet cu curțile Domnului...

PS: Articolul de față nu este împotriva fraților din diaspora, cum cred deja unii. Nici a celor din România. Frați deosebiți sunt și acasă și afară. Am scris cu durere despre joaca unora de-a biserica. Care-i și colo și dincolo.

citiţi şi http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2009/10/cu-dumnezeu-prin-dispora.html

Un comentariu:

  1. În Marea Britanie cca 16000 de biserici englezești sunt gata să se închidă! Din lipsă de enoriași, de frecventare, lucrările de reparații și întreținere sunt colosale. Prin urmare, multe biserici se închid sau capătă altă destinație...
    Între timp frații noștrii deschid biserici. Bravo lor! Românilor, e șansa noastră să punem mâna pe bisericile britanicilor. De fapt e datorie pentru Cer. Și șansa enlezilor să nu rămână fără Hristos....

    RăspundețiȘtergere