Fundaţia CIREŞARII

luni, 8 iunie 2015

Visuri sau vise? - de Lidia-Maria Bărbînţă


Mulţi dintre noi nu suntem fericiţi pentru că "trăim puţin și prost", vorba fratelui Vladimir Pustan. Oameni cu visuri mărunte. Sau 'made in China'.

Așa se întâmplă când ni le fabricăm fără să dorim a ști opinia Supervisor-ului Fabricii de Visuri. Apropos, cred că există o singură Fabrică de Visuri pe care o deţine Dumnezeu. El a creat și Fabrica și visurile. Noi avem libertatea să alegem ce visuri să fabricăm. Și dacă să le fabricăm sub atenţia Lui.
Diavolul creează doar rebuturi ieftine. Falsuri pe care le ambalează frumos și oamenii le primesc bucuroși. Așa devin și ei superficiali. Diavolul vrea oameni ieftini cu vise ieftine. Care să ardă lânga el in Iad.

Visul împlinit al carierei strălucite și al serviciului bun împânzește buzunarul și înceţoșează mintea celui pentru care Dumnezeu, familia sunt . Banii sunt necesari, dar nu ţin locul dragostei. Fratele Nicolae Geantă spunea "Compromisul nu are durabilitate. Pentru că nu are măsura dragostei." Pe asta a înţeles-o și Iuda...mai târziu, iar apoi, îngrozit de efectele alegerii greșite, a ales să se compromită de tot.


Visul împlinit al unei căsătorii reușite și al unei familii fericite nu este durabil fără Dumnezeu în centru. De aceea sunt pline spitalele, tribunalele. Și cabinetele de avocatură. O căsnicie fără Dumnezeu miroase a partaj. Inimi de copil rănite, frânte-n două și pătate în zadar cu albastrul de metil al vizitelor lunare sau pensiilor alimentare.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         .                                                                                                                  
Visul împlinit de a fi pocăit azi, nu ajunge și pentru mâine. Pocăinţa e un proces, nu un statut. Pocăit trebuie să fii în fiecare zi, altfel riști să devii păcălit. Și păcălelile acestea ieftine nu duc in Cer. Cerul este deschis exclusiv pentru pocăiţii non-stop.

Visurile fără Dumnezeu nu sunt visuri. Sunt vise. Vise nocturne cu început frumos și final de coșmar. Diavolul vrea să visăm frumos, cu ochii închiși și să ne trezim exact în fundul iazului de foc. Ce coșmar va fi pentru mulţi când dracii îi vor saluta rânjind la porţile întunericului spunându-le 'Bună dimineaţa!'...numai "bună" și "dimineaţă" nu o să mai fie.

Dar ce bine că Dumnezeul nostru este Dumnezeul visurilor cu ochii deschiși! Încredinţează-I visurile și aspiraţiile tale cele mai înalte: "Încredinţează-ţi soarta în Mâna Domnului și El va lucra."  Și El te va ajuta pas cu pas să descoperi și să alegi să atingi scopul măreţ pentru care ai fost creat: adica să aduci zâmbetul pe faţa lui Dumnezeu...și să te bucuri de lucrul mâinilor tale. Iar în Marea Dimineaţă a bucuriei, nu "cireașa de pe tort", ci cununa neveștejită a Slavei!

Vă doresc să fiţi fericiţi, oameni împliniţi cu mâini muncite și visuri împlinite, dar după cum afirma C.S. Lewis: "Dumnezeu nu ne poate da fericire și pace înafara Lui, pentru că ele nu există acolo." Încolo, fraţilor, staţi treji, cu ochii deschiși înspre Cer, visând. După ce praful de pe pragul morţii vă va închide ochii, îi veţi deschide exact în braţele lui Hristos! (Dar nu pe aceștia, ci pe alţii... noi.)
Îndrăzniţi să visaţi măreţ, sub îndrumarea Celui mai Înţelept Supervisor... iar eșecurile socotiţi-le doar pașii necesari pentru fabricarea visurilor veritabile. Spor la fabricat!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu