Fundaţia CIREŞARII

vineri, 28 martie 2014

Nicolae Geantă - Marșul pentru viață, 2014

Vladimir Pustan - Din lecturile de săptămâna aceasta

Am adunat pentru voi câteva cuvinte frumoase, pe care le-am subliniat cu pixul, și acum vi le spun și vouă. Poate vă ajută.

Mica publicitate ”Pierdut credința în Dumnezeu, mă declar nul”.
Sfântul Ieronim ”Am consumat ulei de lampă mai mult decât vin ați băut voi”.
Corneliu Vadim Tudor ”Starea de Dumnezeu = eternitate, starea de Diavol = ebrietate”.
G. K. Chesterton ”Un om se poate iubi pe sine dar povestea de dragoste e monotonă”.
Pe o cruce în Săpânța scrie ”Să trăiți bine!”
Denis de Rougemont ”Cine mai crede în Biblie într-o lume în care se acordă crezare ziarelor?”
Baudelaire ”Cea mai frumoasă șiretenie a Diavolului stă în a ne convinge că el nu există”.
Chamfort ”Celebritatea e avantajul de a fi cunoscut de oameni care nu te cunosc”.
La Bruyere ”E bun cel care face bine altora. Dacă are și de suferit pentru binele pe care-l face este foarte bun”.

Un weekend liniștit!


joi, 27 martie 2014

Iubirea negustorească

Richard Wurmbrand spunea că nu există decât două tipuri de iubire: "te iubesc pentru că" și "te iubesc în ciuda faptului că".

Oamenii zic de obicei "Te iubesc pentru că faci mâncare bună, pentru că aduci salariul acasă, pentru că esti frumoasă, pentru că ești destept, pentru că asculți de mami sau tati, pentru că îmi faci poftele de copil. Te iubesc pentru că mă iubești, pentru că-mi ești prieten, frate". E ușor de zis "te iubesc" când ți se face un serviciu. O favoare. O poftă. Dar e o iubire negustorească. Ceva fifty-fifty.

Dumnezeu însă zice: "Te iubesc în ciuda fptului că ești păcătos, că nu trăiești cum doresc Eu, că mi-ai întors spatele". E agape. Adică "te iubesc fără să-mi oferi nimic, fără să câștig ceva". Pe oricine iubește Dumnezeu e mereu în pierdere.

Biserica ar trebui să învețe că numai iubirea "în ciuda faptului că" e iubire divină! Atunci sectarismul, prigonirea fraților, a tâlharilor ce caută salvarea în ultimele clipe, se vor topi ca un cub de gheață la soare. Iar negustorii de iubire vor da faliment!

Iubiți în ciuda faptului că cel iubit nu merită!

.

marți, 25 martie 2014

Albastrul de Voroneț al cerului – de Vladimir Pustan


Hamlet glăsuia trist că despre multe lucruri din cer și de pe pământ nici nu visăm cu știința noastră din școală. Așa că cerul e un exercițiu de imaginație, nu unul didactic. De aceea va trebui să le zugrăviți oamenilor cerul în culorile iubirii pentru a le inocula dorința de a ajunge acolo. Toate predicile pe care le-am auzit despre cer aveau de-a face cu oameni ce cântă... Ori cerul nu-i numai un cor vesel.
Oamenii au nevoie de o lume mai bună pe care nu o pot găsi pe pământ. Uitați pământul că va arde oricum. Uitați ce ați citit în cărți și ce v-am învățat noi. Închideți ochii și lăsați ca Duhul Sfânt să vă aducă în ochii sufletului imagini noi. Aici nu vă trebuie schițe de predică.
Vorbiți frumos despre cer ca și cum ați fi deja acolo. Și dacă vă gândiți bine sunteți deja. Cu un picior. Sau cu o aripă

Sursa: http://predicare.ciresarii.ro/?p=1466

luni, 24 martie 2014

Vladimir Pustan la Conferința toflenilor pentru familii (Sovata, 2014)



Sursa: www.predic.ro



Azi rugați-vă pentru Nicolae Geantă

Trebuie să mă transfer cu serviciul în alt județ. Cu locuința. Și cu biserica totodată.
Rugați-vă ca Dumnezeu să intervină! 
 Împreună putem dărâma munții. Sau să zburăm peste ei! 
Mulțumesc pentru ajutor!

Când îți rămâne doar cerul nu ai cum să nu ajungi acolo!

sâmbătă, 22 martie 2014

Despre fericire / maica Tereza


"Nu aştepta să termini universitatea, să te îndrăgosteşti, să cauţi un loc de muncă, să te căsătoreşti, să ai copii, să îi vezi la casa lor, să pierzi acele zece kg în plus, să vină vineri seara sau duminică dimineaţa, primăvara, vara, toamna sau iarna. 
Nu există moment mai bun decât acesta pentru a fi fericit.
Fericirea este o călătorie, nu o destinaţie. Munceşte ca şi cum nu ai avea nevoie de bani, iubeşte ca şi când nimeni nu te-a făcut vreodată să suferi şi dansează ca şi când nimeni nu te vede.
Nu uita niciodată că pielea se încreţeşte, părul încărunţeşte, iar zilele se adună în ani.
Dar ce e mai important se conserva: forţa şi determinarea ta nu au vârstă.
Spiritul tău e cel care îndepărtează pânzele de păianjen…
Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.
Dincolo de orice reuşită e o altă încercare.
Dacă ţi-e dor de ce făceai, fă-o din nou.
Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp.
Mergi mai departe atunci când toţi se aşteaptă să renunţi.
Când nu mai poţi să alergi, ia-o la trap.
Când nu poţi nici asta, ia-o la pas.
Când nu poţi să mergi, ia bastonul..
Însă nu te opri niciodată.
Cât timp trăieşti, simte-te viu !"

vineri, 21 martie 2014

Optimismul pesimistului - de Vladimir Pustan

Există o anume ușurare în schimbare chiar dacă e din rău în mai rău. Adesea e alinător să poți să-ți schimbi poziția ca să te doară și altundeva.
Am stat azi aproape toată ziua prin cimitir pentru că sunt zile (din ce în ce mai dese) în care te simți mai confortabil între morți decât între vii. Sau mai sigur.
Am 47 de ani și am ajuns să fiu doar o știre, dar ce mă mângâie e că știu că prostul e cel care n-a încercat în viața lui niciun eveniment.
În Franța anului 1720 a existat o lege ce spunea că un condamnat la moarte poate fi grațiat cu condiția să se căsătorească cu ștreangul de gât cu o fată mai trecută.
Phillipe Cheufferay când a văzut cine îi vine în față, uluit de urâțenia ei, a strigat călăului ”Trage iute de funie”. Mai bine mort decât cu șchioapa…
Einstein la sfârșitul vieții regreta că nu s-a făcut instalator. Există o frumusețe adâncă în aceea de a veni la ora 16 acasă, a mânca iahnia de fasole și a butona telecomanda până la miezul nopții. Sau a-ți da cu părerea despre una, despre alta pe internet.
Pe primele monede bătute în America pe o față scria ”Noi credem în Dumnezeu” iar pe cealaltă ”Vezi-ți de treaba ta”. Iar asta se numește progres.

 Vladimir_Pustan, Cireșarii.ro

Aș vrea să-mi cer iertare - de Traian Dorz

Aș vrea să-mi cer iertare acelor care nu-s
și n-au cum să-mi mai ierte suspinul meu supus.

Să cer iertare ierbii stropită cu noroi
și vitei înjugate la carul prea greoi.

Să cer iertare crengii ce-am rupt-o prea ușor
și florilor călcate cu mers nepăsător.

Să cer iertare apei al cărei cer l-am frânt
și fiecărui geamăt ce-ar fi putut fi câmp.

Să cer iertare pâinii nedată la flămând
și mâinilor nestrânse cu dragoste oricând.

Să cer iertare umbrei pe care am călcat
dar cine-mi iartă Doamne, ce nu credeam păcat?

O Doamne, măcar de astăzi ajută-mă să știu
ce pot să mai răscumpăr și mâine-ar fi târziu!



joi, 20 martie 2014

Ce drac scump! - editorial de Nicolae Geantă

"Știți unde se ascunde diavolul acum în 2014", am întrebat o ceată de liceeni care mă ascultau cu urechile (vorbindu-le despre Ucraina), dar cu ochii lipiți pe touch-screenurile telefoanelor". Tăcere... Am băgat mâna în buzunar, am scos smartphonul și le-am arătat: "Aici!". "Ce drac scump!", a replicat un șugubăț cu șapca de rapper întoarsă la ceafă.

Câtă dreptate! Ce scump e să lucrezi pentru Satana! Am întrebat apoi elevii ce e mai scump: drumul spre Rai sau spre Iad. Evident că toți au spus că cel spre Rai. Numai cel cu replica a spus că spre Iad. Și-a argumenat: "Pentru că-l alegem singuri!" .

Le-am spus tinerilor că drumul spre Rai e plătit de Hristos. E gratuit. Eu, ei, dvs, nu trebuie decât să trăim frumos, "ca-n timpul zilei". Drumul spre Iad însă e plătit de noi. Cu palincă, țigări, prostituție, droguri și pumni în ochi. Cu delapidări, șmenuri și facturi false. Cu discoteci, înjurături, divorțuri și avort. Dar și cu ură, bârfe și setea de-a distruge. Nu doar în război cu vrăjmașii, ci chiar cu cei dragi. Trădând. Dezonorând. Furând din imaginea aproapelui, a fraților, a lui Dumnezeu!

Tatăl meu spunea odată că nu a plătit milioane pe țigări să învețe să fumeze și acum să renunțe într-o noapte! Câți bani arși pentru Satana! Câte tone de băutură plătite! Câte kilograme de lacrimi vărsate! Câți copii suferinzi, abandonați! Câți avortați! Câte persoane ce suferă pe nedrept! Câte decizii greșite! Ce mori uriașe de ură, ce halde de cărbuni ai calomiilor aprinși! Ce prețuri colosale plătite! Și ce drac scump care râde...

Trebuie să recunoaștem: "e mult mai ușor să dai cu vitriol decât să împrăștii colonie" (ca să-l parafrazez pe Pleșu). Dar și riscul mai ridicat de a te autodistruge!

"Dacă diavolul ne costă așa de scump prieteni, de ce alegem să lucrăm cu el?", mi-am întrebat elevii? Din nou tăcere...

marți, 18 martie 2014

Azi ne rugăm pentru Vladimir Pustan

La amvoane primim mereu bilete să ne rugăm pentru problemele fraților: pentru studenți care au teste grele de trecut, pentru fiii noștrii rătăcitori, pentru operația nu știu cărui frate sau soră, pentru soțul ori soția nepocăită, pentru prunci, pentru vecini.

La fiecare program de rugăciune avem lista de bolnavi! Uneori ne rugăm și pentru seceriș, pentru misionari. Dar cel mai rar ne rugăm pentru păstori! Ei sunt cei mai loviți, cei mai atacați, cei mai împovărați, cei mai stresați. Pastorația este a doua meserie din lume ca risc! Primii sunt piloții! Dar păstorii sunt piloți spre un cer infinit!

Azi ne rugăm pentru Vladimir Pustan!

Nu uitați: rugăciunea este lucrarea neterminată a lui Isus. Și cea mai eficientă armă a credinciosului!

sâmbătă, 15 martie 2014

Sfaturi pentru predicatori (19)

Calitățile predicatorului

1. Trebuie să fie născut din nou
2. Trebuie să cunoască Scriptura
3. Trebuie să fie plin de Duhul Sfânt
4. Trebuie să fie smerit
5. Trebuie să aibă pasiuni sfinte
6. Trebuie să aibă cultură generală
7. Trebuie să aibă o bună capacitate de memorare
8. Trebuie să aibă imaginație
9. Trebuie să vadă bine detaliile
10. Trebuie să aibă un trup bine îngrijit
11. Trebuie să aibă simțuri sănătoase
12. Trebuie să păstreze o față luminoasă
13. Trebuie să fie un bun slujitor
14. Trebuie să fie martor (și martir, la nevoie)
15. Trebuie să fie un profet, un prooroc
16. Trebuie să fie un bun învățător
17. Trebuie să fie imparțial
18. Trebuie să-și facă autocritica
19. Trebuie să audă bine
20. Trebuie să fie bun păstor!

Întrebare foarte serioasă: mai dorim să fim predicatori?

PS: Mulțumesc fratelui și prietenului meu Vladimir Pustan pentru aceste detalii; el m-a învățat cel mai bine cum trebuie să arate predicatorul!

P.R. Tipei și V. Pustan - Ce e Dumnezeu

vineri, 14 martie 2014

Dorul după fericire (2) - de Vladimir Pustan

Eu cred că fericirea e o sumă de lucruri mărunte. Cum ar fi o bucată de pâine pe care s-o rupi în două și să dai o bucată unuia care nu are decât o cană cu apă. Îndiferent dacă îți dă sau nu să bei și tu o sorbitură.
Zâmbetul copilului dimineața după ce a împrăștiat pasta de dinți prin chiuvetă.

O cafea băută cu cineva drag…

Eu cred că fericirea adevărată e cea pe care o trăiești fără să știi. Și fără să o cauți… Nu trăim doar pentru a face bani și a mânca. Poți să știi multe despre fericire și totuși să fii nefericit. Nefericitul unei mari fericiri…
Jules Renard scria că dacă s-ar clădi casa fericirii cea mai mare încăpere ar fi sala de așteptare.

Eu cred că fericirea nu constă în a avea și nici măcar a fi, ci a acționa trăind o viață ce să lase ceva în urma ei.
Sunt pline cimitirele de indivizi ce n-au făcut altceva decât să se nască și să moară. Și între cele două evenimente ce nu li s-au datorat o liniuță. Adică, nimic…

Eu cred că fericirea e să fii prieten cu Dumnezeu. Să te bată prietenește pe umăr în zorii dimineții când stai cu El de vorbă. Să-ți zâmbească și să se încrunte. Să îți dea direcții și uneori să-ți închidă uși în nas.
Să fie cu tine la reanimare și la nuntă. La tezele de la școală și în arșița ogorului.

Să fiți prieteni și să nu te lauzi cu asta.


Înseamnă că fericirea depinde de noi. Așa că vă poruncesc să fiți fericiți…

Nicolae Geantă la BCDE Băleni Români, Dâmbovița


De ce liceenilor le lipsește educația - de Nicolae.Geantă


Ieri dimineață am găsit abandonată pe biroul din cancelarie, o revistă de biologie. Zeci de pagini scrise cu cele mai mici amănunte despre gâze, fluturi, șerpi, melci, alge, frunze... Știința dom'le, ce mai tura-vura! La sfârșitul tomului, pe un colț de pagină cât palma, câteva rânduri scrise de o doamnă psiholog: prăpastia dintre generații! Adică dintre părinți și elevi. Femeia a ridicat mingea la fileu prin titlu, dar în pătrățica aia cât un șervețel nazal împăturit în patru, n-a ofeit nici un răspuns să te pună pe gânduriu. Scrierea ei nu valora nici cât o măslină pentru un toast la curtea regală! Nu că n-ar fi avut argumente, dar n-a încăput în paper.

Am spus colegelor că tocmai asta-i hiba școlii moderne: lipsa educației morale. Nu putem dezaprecia interesul pentru știință, dar mi se pare nefolositor să umplii mintea liceenilor cu broaște, tipuri de frunze, X si zero, munți și orașe, și să nu-i înveți maniere. Să nu le spună nimeni cum să trăiască în familie, în societate, între semeni. În fapt școala de azi face capul cât banița și inima stearpă. Apoi părinții se vaită că pruncii nu-i ascultă, profesorii se plâng că nu-i respectă, iar poliția că nu-i poate stăpânii.

joi, 13 martie 2014

Din nou ceva despre Auschwitz

Auschwitz, un complex din trei lagăre de concentrare la sudul Poloniei, reprezintă probabil cel mai oribil element al campaniei genocidare iniţiate de nazişti. Scopul acestui complex de lagăre era de a produce morţi în cea mai mare cantitate posibilă şi într-un minimum de timp, aplicând o logică industrială unui proces de exterminare. În complexul numărul II al Auschwitzului, numit şi Birkenau sau Bjezinka, capacitatea globală a cuptoarelor de ardere a oamenilor era de câteva mii de cadavre în douăzeci şi patru de ore. Auschwitz-Birkenau lucrase la întreaga sa capacitate din primăvra lui 1942 până în noiembrie 1944. Încolo din teritoriile ocupate de nazişti veneau zilnic eşaloane cu oameni. Fiecare eşalon avea 40-50 de vagoane. Fiecare vagon aducea între 50 şi 100 de oameni. Circa ¾ dintre cei nou-veniţi erau trimişi în camerele de gazare în primele ore după sosirea în lagărul de concentrare. Cadavrele erau ulterior arse în crematorii imense. Se estimează că la Auschwitz-Birkenau au fost lichidaţi fizic aproape un milion şi jumătate de oameni, dintre care peste un milion au fost evrei. Însă potrivit comendantului Auschwitzului, Rudolf Höss, numărul oamenilor exterminaţi ar fi depăşit cifra de 2,5 milioane. Pentru omorârea celor închişi în camerele de gazare era utilizat gazul Zyklon B



marți, 11 martie 2014

Vladimir Pustan - Ce știm despre Cer?

Sala Cireșarii Beiuș, 9 Martie 2014

Vladimir Pustan | Vorbind cu alții despre țara de dincolo.

Sala Cireșarii Beiuș, 9 martie 2014

Ce să-ți aduc eu mamă - de Traian Dorz

- Ce să-ţi aduc eu, mamă,

‘napoi când am să vin
de unde merg departe?
- Obrazul tău senin!



- Ce să-ţi aduc eu, mamă,
când am să-ntorc cândva,
să-ţi fac o bucurie?
- Curată faţa ta!

- Ce să-ţi aduc eu, mamă,
să-ţi bucur ochii dulci?
- Credinţa şi iubirea,
curate cum le duci.

Nimic din ce prin lume
ieşi-va-n calea ta
să nu-ţi umbrească faţa,
nici inima să-ţi ia!

Nici să nu-ţi laşi prin lume,
oricât vei fi-ncercat,
iubirea şi credinţa
cu care mi-ai plecat.

Nici chinuri, nici ispite,
nici loc de sus sau jos
să nu te poată rupe
de fraţi şi de Hristos!


luni, 10 martie 2014

Călătorii obligatorii în viață

1. Găsește credința care mântuiește;
2. Începe să crești;
3. Iubește viața. Nu se repetă;
4. Alege schimbarea. Cât mai ai timp!

duminică, 9 martie 2014

De ce să fi neprihănit

Mai este de dorit ne prihănirea? Azi, într-o lume secularizată, diluată religios?
Cartea Proverbelor ne vorbește de 70 motive ale neprihănirii. Ce o fi știut Solomon și noi nu?


  1. Proverbele 2:8 (Domnul) Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

  2. Proverbele 3:33 Blestemul Domnului este in casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintă.

  3. Proverbele 4:18 Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescind pină la miezul zilei.

  4. Proverbele 9:9 Dă inţeleptului, şi se va face şi mai inţelept; invaţă pe cel neprihănit, şi va invăţa şi mai mult!

  5. Proverbele 10:2 Comorile ciştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.

  6. Proverbele 10:3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar indepărtează pofta celor răi.

  7. Proverbele 10:6 Pe capul celui neprihănit sunt binecuvintări, dar gura celor răi ascunde silnicie.

    Pentru continuare click AICI



sâmbătă, 8 martie 2014

Când spui femeia - de Traian Dorz

Sursa: http://rodiagnusdei.wordpress.com/

Rânduri pentru femei


Pentru că sunteți ca niște zăpezi timpurii care au albit surprinzător verdeața trecută a câmpurilor, 

pentru că sunteţi cele care înseninează vieţile bărbaţilor, 

pentru că sunteţi cele care suflaţi dragoste peste orice faceţi în familia dumneavoastră, 

pentru că sunteţi cele care atunci când numai privind copiii dumneavoastră daţi lumii mai multă frumuseţe, 

pentru că sunteţi  cele care găsesc în fiecare zi timp pentru orice problemă şi orice nevoie a celor dragi, 

pentru că - deşi vă mai plângeţi câteodată, o luaţi de la capăt în fiecare zi, mai puternice, mai hotărâte, mai sfinte, 

pentru că sufletul dumneavoastră ştie ce e iubirea, cum se dăruieşte şi cum se primeşte, 

pentru că ne purtaţi în rugăciunile dumneavoastră fierbinţi, și sunteți proptelele noastre la Cer, 

pentru tot ceea ce reprezentaţi pentru noi bărbaţii, şi pentru alte un million de motive…, 

pentru dumneavoastră timpul se opreşte puţin în loc în fiecare primăvară, să vă aducă un omagiu.

Vă mulțumim că existați, că rezistați cu stoicism lipsei noastre de tandrețe, că împliniți nu doar ce ne lipsește nouă, ci Trupului lui Hristos!

Să fiți binecuvântate de Cel îmbătrânit de zile, și să aveți răsplată Cerul întreg! Să trăiți veșnic!

Vladimir_Pustan&Nicolae.Geantă&echipaCireșarii

vineri, 7 martie 2014

Dorul după fericire - Vladimir Pustan

”Cine va arăta fericirea?”


O întrebare pe care David o punea în urmă cu 3000 de ani. O întrebare actuală. O întrebare cu răspunsuri multiple pentru unii.

Ferice de noi că nu suntem foarte fericiți. Așa zicea Thoreau ascuns în pădure. Poate are dreptate, pentru că tot ce-i mult strică.

Sunt oameni ce cred că progresul aduce fericire. Avem mașini de spălat, aspiratoare, gaz metan, curent, calculatoare, telefoane deștepte, tablete, mașini cu cai mulți.

Bunica mea spăla hainele la vale pe o piatră, lovindu-le cu un mai de lemn. Apa de băut o aduceam eu de la izvorul din capătul satului în ulcioare de pământ. Bunicul meu mânca slănină cu ceapă. Nu mi se pare că erau mai nefericiți ca noi astăzi. Ba din contră. Parcă suntem tot mai nemulțumiți și stresați.

Alții cred că averea e fericire. Mănâncă suflete, bea și veselește-te. Și apoi crapă. Cu ambulanța la poartă, cu doctori buni într-un spital privat.

Îmi spunea un prieten că și-a dorit să facă 1 milion de euro. Se gândea ce va face în ziua aceea. A plâns când l-a anunțat contabilul că deja îl are. M-am simțit mizerabil, mi-a spus. Poate felul în care arăți te poate face fericit. Și dacă Dumnezeu nu te-a făcut cum ți-ai dori, dă-i cu operații estetice. Pune-ți păr, silicoane, botox, lentile, dinți, vergele. Când vei muri nu te vor îngropa. Te vor recicla. Ești o adunătură de deșeuri.

Poate să fii cunoscut de oameni. Să întoarcă toți capul după tine pe stradă. Cei mai mulți actori de la Hollywood se apucă de droguri sau se sinucid din dorința de-a avea puțină intimitate. Măcar în moarte.

S-ar putea ca împlinirea viselor să însemne fericire. Dar nu există blestem mai mare decât să ți se împlinească toate dorințele. Pentru că în ziua în care nu mai ai pentru ce să lupți ești terminat. Iar visele le ajustăm zilnic. Până ajung coșmaruri…

Atunci, ce-i fericirea? Meditați până vinerea viitoare…

Poate găsim răspunsul împreună.
V l a d i m i r_P u s t a n 

8 martie cu fiori și flori

Mamă și prunc - de Nicolae 

Nu sunt de acord cu Shakespeare care spune că femeile sunt hrană pentru zei gătită de diavol. E dezumanizare. Nici cu Mircea Cărtărescu când scrie că ele spun „te iubesc” exact atunci când te iubesc mai puţin, ca un fel de compensaţie. Sună poetic, dar e minciună. Dar tind să cred ce zicea Virgiliu Gheorghe: un bărbat nu poate fi un izvor de tandrețe!

Tandrețea nu e numai atunci când sub clar de lună spui povești soției în balansoar. Nici când îi cumperi o pijama roz cu floricele, ori șoricei. Sau când ciugulești puțin din tiramisu și-apoi îi dai cu lingurița ca la bebeluși. E și atunci când sufleci mânecile să speli vase, când dai cu aspiratorul sau spargi o plasă de nuci. Când legeni copilul pe brațe la trei dimineața, iar ea frântă de oboseală îti face sandwich pentru servici.

Tandrețea e atunci când prin ceea ce faci declanșezi fiorii dulci. Emoțiile. Sentimentele. Faci inimile să crească, fețele luminoase și viața felii de bucurie. E gestul prin care bărbatul dă delete tuturor necazurilor femeii. E noblețea prin care te porți ca Dumnezeu.

Ivan Goncearov spunea că bărbații au în firea lor o trăsătură urâtă: se rușinează de sentimentele lor... Prin urmare în loc de declarații suave ei oferă flori. O floare are mai mult parfum decât 1000 de declarații.

Cumpărați flori de 8 martie bărbaților! Faceți declarații frumoase! Fiorii întotdeauna costă...

***************
S-ar putea să vă inspirați si din următoarele:


http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2010/03/elogiu-de-ziua-femeii.html

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2012/03/cealalta-femeie-din-viata-mea.html

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2012/03/cantec-femeiesc.html

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2013/10/mama-de-virgil-carianopol.html

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2012/03/mama.html




miercuri, 5 martie 2014

Aievea parc-o văd și azi - de Valentin Popovici

Aievea parc-o văd şi azi, îngenuncheată spune,
Cu glasul dulce, legănat, plângând, o rugăciune:
"O, Doamne, toţi copiii mei, primeşte-i în slujire,
Şi-ajută-mă să torn în ei sublima Ta iubire..."

Şi parc-o simt cum mângâie cu mâinile-i frumoase
Un ţânc de sub ghiozdanul greu, şcolar cu coate roase.
"Ce doctor ai să fi şi tu, cu-atâta-nvăţătură!..."
Şi-mi dă câte-un verset să-nvăţ, să ştiu şi din Scriptură.

Ne-adună blândă-n jurul ei, şi-ncetişor ne cântă
Cântările Sionului cu vocea ei de sfântă.
La noi pe-atunci aşa era, întreaga ţară roabă,
Dar mama ne creştea să fim a lui Isus podoabă.

Aşa era pe-atunci la noi: pe-afară jale mare,
Dar lângă mama - numai vis, iubire şi cântare.
O propagandă din infern voia să ne sugrume,
Dar ea-şi strângea lângă Hristos podoaba ei pe lume.

Şi parc-o văd, cu ochi senini şi faţă zâmbitoare,
Uitându-se pe rând la noi cum ai privi la soare...
Şi-apoi cum strânge colţul rupt de la basma cu dinţii
Să-alunge lacrima ce-o simt cu dor numai părinţii.

O, Doamne, ce bogaţi am fost, s-avem aşa o mamă,
Să-avem prin ea în lumea rea comorile de seamă,
Să ne arăţi în ochii ei iubirea Ta deplină,
Şi-atâtea binecuvântări în salbe de lumină...

Ce dăm copiilor noștri?


Nicolae Geantă la BP Exodus Păntășești

vineri 7 martie 2014, ora 20,00 - Rugăciune prelungită
duminică 9 martie 2014, ora 10,00 - Cina Domnului

Vladimir Pustan | Supunere în zile de rebeliune

1. fiți supuși împăratului, statului
3. fiți supuși patronilor
4. fiți supuse soților voștri
4. fiecare creștin să fie supus altor creștini
Sala Cireșarii Beiuș, 2 martie 2014

marți, 4 martie 2014

Chipul mamei - de Valentin Popovici


Un zâmbet cald şi înţelept, 
Mi-a luminat copilăria 
Şi m-a-nvăţat să ştiu să-aştept 
Din aspre neguri bucuria.

Doi ochi gingaşi, încântători, 
Ca strălucirile din stele, 
Mi-au dat lumini de sărbători, 
În nopţile cele mai grele.

Un grai cu sfinte desfătări, 
De adiere îngerească 
Mi-a umplut viaţa de cântări 
În limba noastră românească.

Şi doi obraji de catifea 
Cu lacrimi calde, iubitoare, 
Mi-au fost altar în vreme rea, 
Cu rugi şi binecuvântare.

O, mamă, chipul tău va fi 
Icoană scumpă, neuitată, 
Până când sus în veşnicii 
Lângă Isus vom fi odată!

Mi-e dor de tine, mamă - de Grigore Vieru

Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o sama,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mama.
Maicuta mea: gradina
Cu flori, cu nuci si mere,
A ochilor lumina,
Vazduhul gurii mele!
Maicuto, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor si omenie
Si cintec fara moarte!
Vint hulpav pom cuprinde
Si frunza o destrama.
Mi-e dor de-a tale brate,
Mi-e dor de tine, mama.
Tot casca leul iernii
Cu vifore in coama.
Mi-e dor de vorba-ti calda,
Mi-e dor de tine, mama.
O stea mi-atinge fata
Ori poate-a ta naframa.
Sunt alb, batrin aproape,
Mi-e dor de tine, mama.

Bucurii ratate - de Onisim Botezatu

        E TRIST ca acordam atata atentie celor care aproape ne ignora, insa tratam cu indiferenta pe cei care au acuta nevoie de umila noastra atentie !

       E CIUDAT ca alegem cele mai frumoase cuvinte pentru a impresiona pe cei mai mari de cat noi, care nu-s prea curiosi de retorica noastra, iar cei care asteapta cu sufletul la gura un raspuns de la noi, au parte de un mormait evaziv !

        E DUREROS ca avem un comportament plin de rafinament fata de sefii nostri pentru care uneori suntem simple obiecte, dar suntem atat de zgarciti in epitete atunci cand e vorba de cei care ne iubesc cu adevarat !

        E RIDICOL sa ne opintim urcand treptele ieruditiei spre cei mari care ne raspund atat de flegmatic, in timp ce  am putea cobora o treapta la cei mici care ne adora si isi dau interesul sa ne vorbeasca pe un ton atat de politicos !

        MA INDIGNA la culme ca acordam atata energie umbland cu lumanarea dupa fiul risipitor si tocindu-ne genunchii, iar el se distreaza prin baruri si bordeluri. Dar contracronometru ignoram behaitul oii ce striga dupa ajutor dintre spini iar umerii ne sunt virgini !

        E DREPT ca un om se lupta toata viata cu sarguinta in fapte bune si vizite pe la toate manastirile, iar la final se alege cu o haina religioasa manjita. Iar un mosneag de optzeci de an îl accepta pe lsus si primeste stralucitoarea HAINA A NEPRIHANIRII !

         Toate acestea sunt SIMPLE ezitari, dar COMPLICATE bucurii ratate!  

luni, 3 martie 2014

Vladimir Pustan - O femeie ca in Scripturi

1. În mântuire să fiți ca Lidia
2. În familie să fiți ca Ana
3.Între oameni să fiți ca Tabita
4. În Evanghelizare să fiți ca Marta

Sala Cireșarii Beiuș,  2 Martie 2014

sâmbătă, 1 martie 2014

Tabita - martor cu un simplu ac

Text : FA 9:36-42

Inventio
Ne-am obișnuit să credem eroi numai pe cei care fac lucruri mărețe. Pe cei ce au like-uri pe facebook, gel pe freză, lumina reflectoarelor în ochi. Cei ce stau în față. Dar cei din spate? Cei ce fac fapte mârunte?

Dispozitio
1. Un ac mărunt poate face o mărturie măreață
2. Faptele mici pot face milostenii mari
3. Prieteniile câștigate prin sacrificii durează mult
4. Dumnezeu răsplătește orice investiție mică

Concluzio
De ce a fost de neînlocuit Tabita, și Dumnezeu a înviat-o?
Pentru că în Biserică mila nu trebuie să moară!
Martorii nu mor niciodată. Ba chiar decesul lor poate fi o trezire pentru ceilalți.
Tocmai de aceea a murit Isus.

Nicolae Geantă la BP 1 Bărbulești

duminică 2 martie 2014, ora 9,30