Fundaţia CIREŞARII

vineri, 31 ianuarie 2014

Dumnezeul celei de-a doua șanse – de Vladimir Pustan

Sunt mulți. Niciunde trecuți pe vreo listă. Unii mai merg la biserică, dar fără să mai aștepte nimic. Alții de rușine stau acasă, în fața internetului, vizionând o slujbă la care nu se simt parte. Alții au renunțat și la frânghia asta…


Răniții bisericilor, pierderile colaterale, vinovații noștri. Dar nu și morții noștri. Așteaptă un semn, o îmbrățișare, un umăr care să-i ridice, un mesaj al speranței. Așteaptă să o ia de la capăt, dar nu pot singuri. Trebuie să învingă senzația de neiertare, de singurătate și de vină.

Îl știi. Poate tu ești singura lui legătură cu un nou început. Folosește oportunitatea aceasta! Ajută campania pe care o derulăm zilele următoare. Roagă-te, dăruiește, du un CD, spune o vorbă bună.
Dumnezeu nu va uita implicarea ta în cea mai mare și iubită de Domnul lucrare. Aceea de recuperare. Nu cu superioritate să te duci la el, ci cu dragoaste. Faptul că tu ești încă în picioare e harul lui Dumnezeu.

Duminică vom lansa campania și o să spun atunci mai multe. Vino la Serbarea Cireșarii de la ora 17 sau fii cu noi pe Cireșarii TV și Radio Cireșarii.

Hai să mai scriem o filă de istorie împreună. Așa cum am făcut-o anul trecut.

Te iubesc pe tine și pe el. Prietenul tău. Fratele tău…

V l a d i m i r _ P u s t a n 

31 ian 2014, www.citesarii.ro

Vorbitul la femei

Apetitul verbal al femeii e dublu faţă de cel al bărbatului. Are cel puţin 5-6 mii de cuvinte în plus pe zi. (Dumnezeu le-a dat atătea să le consume cu copii). Evident trebuie să le daunladeze!
Nu vreau să fiu ironic cu nimeni dar... analizăm câteva aspecte:

1. femei plângăreţe
- se plâng din orice: "nu comunică soţul", "nu face nimic prin casă", "nu e ca tata", "manâncă mult, des", etc; se plâng la părinţi, la vecini, la rude, la serviciu!

2. femei cicălitoare
- un fel de Dalile care te ciocănesc tot timpul în cap (femei ciocănitori); pe Samson îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi. Sunt care nişte streaşini de unde picură întruna. Nişte picături chinezeşti. Ucid încet, dar sigur!
- ştiţi cum să scăpaţi de cicăleală? Luaţi-vă soţia pe genunchi un minut, spuneţi-i ceva frumos, sărutaţi-o! Îşi va da delete la toate cuvintele neutilizate!

3. femei care vorbesc fără nici o dificultate cu vecinele
- când vecina se opreşte să respire, intervine ea (cu un subiect diferit evident); apoi intră în casă şi povesteşte  ce a auzit. E tipul de femeie radio. Funcţionează pe orice frecvnţă! Mai ales la cafea!
- uneori intervine să-şi corecteze soţul când acesta discută "cu vitejii ori cu bătrânii la poarta cetăţii".

4. femei care-şi încurajează soţul să vorbească
- iniţial ele vor să pară indiferente la discuţie, dar ard de curiozitate: "cine era?", "ce-ai căutat acolo?", "ce-a zis?", "ce-aţi vorbit la comitetul bisericii?". Pentru ele nu există confidenţialitate! (Sunt un fel de femei facebook! Etalează tot...) Culeg totul şi completează golurile cu imaginaţie.
- Întrebare: cât de liber se va simţi soţul să comunice pe viitor cu ea?

5. femeie setate pe "mute"
- sunt timide; robotesc tot timpul; oricine încearcă să le vorbească trebuie să alimenteze toată conversaţia; indiferent care este cauza, eforturile de-a conversa cu ele eşuează!

6. femei care-şi câştigă soţii fără cuvinte
- aşa ne învaţă Petru! Predicare prin fapte. Îi dai motiv să te iubească!
- nu cred că sunt "rara avis"!
Surorilor, doamnelor, nu uitaţi: "Oamenii sunt mai adesea impresionaţi să vadă o predică trăită decât vorbită!"

(voi reveni şi cu un studiu despre bărbaţi)

Azi ne rugăm pentru copiii noștrii !

Nu intra pe cărarea celor răi şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi! (Proverbe 4:14)



            Ați fost și veți rămâne o binecuvântare pentru casa noastră. Să știți că v-am iertat pentru toate năzbâtiile copilărești, orele târzii din adolescență și durerile provocate când deja gândeați.

         "Tată, deși am încercat și nu am reușit, recunoaștem că am greșit vrând să le controlăm toate reacțiile și alegerile în viață. Astăzi îi punem în mâna ta ocrotitoare, păzește-i de păcat, rătăcire, durere, boală, familii frânte, inimi zdrobite, anturaj nepotrivit, de  planul celui rău, de lipsuri. Dă-le pacea ta, biruință, cămine în care Tu să locuiești și să fii liber să te manifestezi. Nu îi lăsa în deznădejde ci păstrează-i în bucuria Ta. Îți mulțumesc Dumnezeule pentru ca mi i-ai dat și m-ai ascultat".


Campania "Mă rog pentru tine"- http://radiociresarii.ro/

joi, 30 ianuarie 2014

Din odăiță, afar' în uliță - de Nicolae Geantă

Odăița de sus e locul unde botează Duhul Sfânt. E focul care pârjolește inimile stricate. E puterea lui Dumnezeu în mâinile oamenilor. Fără odaia de sus, nu te cunoaște lumea. Dar, nici Dumnezeu, nici Satana. 

Odaia de sus nu e un loc, e o stare. Pentru că viața cu Hristos e aventură, e adrenalină, e lumânare care se consumă. Pentru ceilalți. Rusalii cotidiene!

Alergăm după odaia de sus. Acolo e Pavel. Dar și Eutih. Petru lipsește. Dar și cei 3000 de convertiți ai săi.

Sarea e bună numai dacă iese afară din solniță, spunea Vladimir Pustan. Lumina împrăștie întunericul numai dacă nu e pusă sub obroc. Creștinismul e superior numai dacă se apleacă spre semeni... Dacă nu, e apă chioară...

Ne-am obișnuit prea mult cu odaia de sus. Coborâți din biserici pe străzi. Veți vedea ce face puterea lui Dumnezeu. Sunteți doar mâinile Lui!

(Va urma)

Vladimir Pustan - Ce învățăm dela Maria Magdalena

25-01-2014, BP Sion, Graz

miercuri, 29 ianuarie 2014

Superioritatea Iubirii

Vespasian, imparatul Romei, prin anii 70 d.H., a adunat intr-o zi senatul si a facut sfat cautand un nume mai potrivit pentru zeitatea lor suprema. Si, luand senatorii cuvantul pe rand, unul a sustinut ca numele zeului lor ar trebui sa exprime numaidecat puterea si stapanirea, pentru ca prin putere, prin vitejie si victorii marete romanii au facut atat de intins imperiul lor. Altul, luand cuvantul, a spus: Nu, zeul nostru suprem trebuie sa poarte insemnele bogatiei si bunastarii, avand in vedere faimoasele drumuri pe care le-au construit romanii, apeductele, amfiteatrele si celelalte cladiri grandioase, ramase celebre pana astazi. Altul a zis: Nu, ci zeitatea noastra suprema ar trebui sa se distinga prin intelepciune si cultura, pentru cultura creata de Imperiul Roman. A fost insa si o voce care a aratat ca mai presus decat puterea ori bogatia, mai mare decat intelepciunea si cultura, si mai pretios decat orice dar de pe acest pamant este unul care le intrece pe toate: iubirea.  Și, a argumentat: "Daca vom hotari ca zeitatea noastra suprema sa poarte expresia puterii, nu toti oamenii vor fi puternici. Daca vom face pe zeul nostru simbol al bogatiei, nu toti oamenii vor fi bogati. Asemenea, daca ar fi intruchiparea culturii, nu toti vor avea cultura. Insa, daca vom face din zeitatea noastra suprema zeul iubirii, cunoastem cu totii prea bine ca nimeni niciodata, in lumea aceasta, nu va putea trai fara iubire…"

Înțelegeți de ce e superior creștinismul?

Nicolae Geantă în Spania


Celui cu viaţa mea - de Traian Dorz

Binecuvântări ascunse - Nicolae Geantă

La sfârșitul secolului XIX, când s-a declanșat goana după aur nu doar în California, ci și în Africa de Sud, un colonist a cumpărat un teren pe care a început exploatările. După luni de muncă grea, istovit și cu bani destui plătiți muncitorilor, exploratorul s-a hotărât să vândă terenul deoarece nu a găsit nici urmă de aur! Afacerea a fost preluată de un explorator tânăr care a continuat să scotocească pântecul pământului. La numai câteva zile acesta a descoperit Witwatersand - cel mai mare zăcământ de aur și diamante din lume! Nu știu dacă a făcut puțin infarct vechiul proprietar, dar mă gândeam dacă ar mai fi avut puțintică răbdare, vorba lui Caragiale. Dacă ar mai fi dat o sapă în plus...

După ce au trecut cu surle și trâmbițe prin Marea Roșie, evreii au mers numai trei zile prin pustiu și au început să cârtească împotriva lui Moise, și implicit a lui Dumnezeu. "Ce avem să bem?", a țipat poporul la Mara. Și Moise le-a făcut apele dulci. Dar după ce au plecat, au poposit la Elim. Acolo îi așteptau 12 izvoare de apă și 70 de finici. Dacă ar mai fi răbdat câteva mile...

Când sapi o fântână nu dai de apă după prima cazma. Ca să atingi izvorul trebuie să forezi adânc. Sa perseverezi. Apa proaspătă e numai la adâncime. Leneșul nu va da niciodată de ea.


Dumnezeu ne-a pregătit mari binecuvăntări. Dar, pentru că sunt prețioase, sunt totdeauna bine ascunse. Ca să nu intre pe mâna celor ce încep și nu duc la bun sfârșit! Și nici pe mâna leneșilor!

luni, 27 ianuarie 2014

27 ianuarie - Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

La intrare în lagăr
27 ianuarie 1945. Rușii au eliberat Auschwitz-ul. Adică acea mașinărie drăceasco-nemțească de exterminat evreii. Și nu numai. Cca 1.000 de prizioneri au fost uciși în câteva zile înainte de 27 ianuarie. Dar 8000 au scăpat cu viaţă. S-a ars Birkenau, o parte din Auschwitz, documente. Să nu rămână urme. Din peste 300 de ofițeri SS numai 10 au fost prinși. Rudolf Hess, comandantul lagărului, a fost spânzurat! Mengele însă, doctorul drac, a scăpat. Conspirația zice că ar fi trăit prin Brazilia până spre anii '80. Gurile rele spun că și Hitler ar fi fugit tot prin America de Sud. Fantasmagorii...

M-a șocat declarația unui fost ofițer SS, care întrebat de scriitorul Laurence Rees (după 1990) dacă regretă și dacă ar mai participa la o exterminare dacă ar avea ocazia, bătrânul a spus fără remușcări: "Da. Noi am susţinut o cauză dreaptă!". O cauză dreaptă care a ucis cca 6 milioane de evrei. Peste 1,1 milioane numai la Auschwitz!

Acum trei ani am fost la Auschwitz. Acolo am văzut cum iubește Satana. De atunci am ținut mai multe simpozioane despre acest lagăr. Din nefericire nu am reușit să scriu ceea ce aș fi dorit. Din lipsă de timp...

Mai multe persoane m-au întrebat de ce Dumnezeu a îngăduit Auschwitz-ul? Căci El doar are totul sub control? Le-am răspuns... Redau mai jos un articol pe care l-am scris în 2012 și pe care l-a publicat azi și newsnetcrestin.ro... Vă postez de asemeni și câteva fotografii *(de la Auschwitz și Dachau). Vă avertizez: sunt șocante! Dar adevărate! Hristos să ne păzească de un nou Auschwitz. Și totuși, oameni buni, mai rău decât Auschwitz e... Iadul. Fugiți de el! Cât încă sunteți departe...

De ce Holocaust?
De-a lungul istoriei, evreii au trecut de mai multe ori prin Holocaust. Însă, aşa cum spunea pastorul Richard Wurmbrand, nu numai că nu au sfârşit exterminaţi, dar după suferinţă Dumnezeu le-a dat câte o nouă sărbătoare!

Prima exterminare a fost pe vremea faraonului Ramses (cca 1500 de ani îH). Acesta a ordonat să fie ucişi toţi nou născuţii de parte bărbătească. Totuşi, Moise a rezistat masacrului, eliberând Israelul. Faraon a murit, dar evreii au sărbătorit Paştele. Le-am spus liceenilor că nu Faraon a avut ideea să fie exterminaţi evreii, ci Satana! Pentru că ştia că din acest popor se va naşte Mesia! Şi dacă venea Şilo, oamenii căpătau mântuire.

Ce arătăm pe facebook?

de Milena Cișmașu, o liceeancă activă tare în blogărit...

Am observat că mai ales fetele sunt dispuse la a-şi arăta fiecare gând şi sentiment pe facebook, sperând că vor ieşi probabil în evidenţă sau că vor primi atenţia cerută. Doar pentru că te simţi singuratică sau trădată de cineva, nu înseamnă că trebuie să postezi întreaga poveste pe facebook cu tot felul de citate menite să rănească ca străpungerea unei săbii. Sau doar pentru că ţi-ai cumpărat nişte articole de îmbrăcăminte de la Zara sau de la Bershka, nu înseamnă că e nevoie să ni le araţi pe net.

Însă, la urma urmei, fiecare arătăm ce avem în inimă. Nu putem să distribuim ceva de folos celorlalţi, cum ar fi un articol pentru cineva care trece printr-o situaţie grea sau un video motivaţional, dacă nouă nu ne pasă  cum se simt celorlalţi. În schimb, suntem dispuşi să postăm o mie de poze cu statusuri care mai de care încărcate cu tot felul de aluzii. Sau poze cu noi în tot felul de locuri sau poziţii, cu speranţa că vom aduna cât mai multe like-uri, dacă tot sunt la modă. Consider că ar trebui să avem mare grijă la ce postăm pe facebook şi oriunde altundeva pe reţelele de socializare, fiindcă tot ceea ce postăm s-ar putea întoarce cândva împotriva noastră. Să nu crezi că vei câştiga ceva dacă vei posta tot ce simţi sau ce gândeşti, din contră, îţi vei face o imagine proastă. Doar pentru că facebook e o reţea de socializare, nu înseamnă că acolo trebuie să comunici tot ce îţi trece prin minte. Ai mare grijă cât şi ce postezi!

Pentru mai mult click Milena Cișmașu

duminică, 26 ianuarie 2014

Ferește-te de câini - CH Spurgeon

Tăbliţa pe care o citeşti pe unele porţi "CâINE RăU" o cunoşti prea bine şi ştii ce măsuri trebuie să iei când un câine legat se aruncă asupra ta, atât cât îi permite lanţul.

E bine
 de ştiut că în Biblie nu se spun lucruri frumoase despre câini; poate pentru că rasa lor orientală este rea, sau pentru că aleargă pe toate străzile flămânzi şi fără stăpâni. Câinii sunt ca oamenii: le merge rău când n-au alt stăpân decât pe sine. Pentru noi e mai bine când avem pe cineva, spre care ne putem ridica ochii. Iar cei care spun: "Nu mă interesez de nimeni şi nimeni nu se interesează de mine!", sunt nişte câini de cel mai rău soi.

Dar 
eu vreau să ţin o predică cu introducere, cuprins şi încheiere, ca un adevărat pastor.

1. FEREŞTE-TE DE UN CâINE MURDAR, sau, după cum scrie în cartea veche, "Fereşte-te de cel nelegiuit, care iubeşte murdăria şi se tăvăleşte în ea." Câinii murdari îţi strică hainele şi te murdăresc, la fel cum sunt şi ei de murdari. Spune-mi cu cine te întovărăşeşti, şi-ţi voi spune cine eşti. Dacă te însoţeşti cu oameni josnici, vei fi vopsit cu aceeaşi pensulă şi vopsea, care îi vopseşte pe ei. Oamenii nu prea fac deosebire. Dacă văd o pasăre zburând împreună cu ciorile, cu care mănâncă şi-şi face cuibul, o numesc şi pe ea cioară. Şi 99 % au dreptate. Dacă te simţi bine într-un coteţ de câini şi dacă alergi mult împreună cu câinii de vânătoare, nimeni nu te va socoti un mieluşel. Afară de asta: "Tovărăşia rea strică obiceiurile bune" sau, cum spune un alt proverb: "Cine se culcă împreună cu câinii, se scoală plin de purici."


Eu în ei - de Nicolae Geantă

Ioan 17:23 - "Eu în ei, şi Tu în Mine; - pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine"

N-avem dragoste pentru că nu ne scufundăm în dragoste! Prin urmare lumea e încă înghițită de ură. Și unele biserici distruse. N-avem pace pentru că nu ne-am scufundat în pace. De aceea conflictele aprind patimi, aduc ochi vineți și uneori lanțuri de pușcărie. N-avem Duh pentru că nu ne scufundăm în Duh. Prin urmare trăim după capul nostru. Și ereziile, predicile slabe, proorociile din îndrăzneală, idolatria, vor știrbi dunamisul lui Hristos!

Oamenii n-au fericire pentru că nu se scufundă în fericire! Fericirea nu se găsește pe toate ulițele. Dacă ar fi așa am râgîi de ea ca după Coca-Cola, spunea un cântăreț celebru. Ce bine că Dumnezeu e singurul dealer și fericirea n-o vinde buticarii de blocuri!

Tudor Chirilă recomanda în volumul "Exerciţii de echilibru" ca atunci când „eşti singur în vârtejul suferințelor și nu mai poţi, să te scufunzi în tine și mai adânc, apoi să te ridici și să te scuturi. Să te vindeci singur!”. Ce prostie, spusă drept filosofie! Cum să se scufunde un bețiv în el, o prostituată sau un hoț, și mai adânc, apoi să iasă ca sirenele din valuri și să le crească aripi de îngeri? Singura șansă a omului este să se scufunde în Isus! Atunci tot Raiul va coborî în el.

Papias, unul dintre ucenicii lui Ioan - apostolul iubirii, a fost întrebat odată de către discipolii săi cum poate fi "Isus în noi și noi în el?". Bătrânul evanghelist a luat un fier și l-a băgat în foc. A așteptat până s-a înroșit bine, l-a scos și l-a arătat ciracilor. "Vedeți, fierul a fost în foc. Acum focul este în fier!"

Dacă vreți să aveți focul lui Dumneeu intrați în focul Lui. N-o să ieșiți pârjoliți, dar nici fitile care abia fumegă! Apoi îi veți aprinde și pe ceilalți!

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Decizii noi

Absalom - Anul viitor o să mă tund mai des.
Dima - Să nu mai fiu atât de lumesc ca anul acesta.
Pavel - Voi încerca să mă port mai bine cu colegii de slujbă.
Toma - Nu voi mai lipsi niciodată de la întrunirile fraților.
Ioan - Să nu uit să iau lenjerie, că niciodată nu se știe...
Timotei - Să o iubesc mai mult pe bunica și mămica.
Iuda - Să am mai mare grijă ce cumpăr, dar mai ales, ce vând.
David - Anul acesta o să merg în toate războaiele și n-am să mai stau pe acasă.
Bat-Șeba - Doresc să ne mutăm la o casă fără piscina.
Adam - N-am să mai ascult niciodată de nevastă.
Eva - Anul acesta n-o să mai fac nici măcar un ștrudel cu mere.
Avraam - N-am să-mi mai cumpăr roabe egiptence niciodată.
Sara - N-o să mai râd când vorbește Domnul.
Nevasta lui Lot - Anul acesta am să scot sarea din alimentație.
Noe - Am să beau numai apă, că n-o fi potop.
Saul - N-am să mai dorm prin peșteri anul acesta.
Ionatan - Să mă feresc de dulciuri, mai ales de miere.
Solomon - Anul acesta n-am să mă mai însor nici măcar o singură dată.
Samson - Am să discut numai cu fete de la noi din biserică.
Lot - Am s-o prețuiesc pe soția mea ca sarea-n bucate.
Iefta - Mă jur că anul acesta să nu fac nici o juruință.
Iona - Anul acesta voi mânca mai mult pește.
Daniel - O să merg mai des cu copii la grădina zoologică să vedem leii.
Eutih - Mai bine dorm acasă decât la biserică.
Ieremia - O să-mi cumpăr mai multe batiste.
Iacov - Nu voi mai înșela pe nimeni.
Esau - Îmi voi schimba meniul, nu mai vreau să aud de linte.
Moise - Va trebui să vizitez un logoped.
Acan - Mă voi lăsa de furat.
Maria (Miriam) - Voi încerca să nu mai fiu invidioasă.

Tu ce decizii ai luat?

* din revista devoțională a Bisericii Rugul Aprins, Toflea, nr. 7, ianuarie 2014

vineri, 24 ianuarie 2014

Gânduri de duminică - de Vladimir Pustan


Dacă toate le-a făcut Dumnezeu cu un scop atunci de ce a creat urzica? Pentru că știe că există lucruri pe care nu trebuie să punem mâna.
Atâta timp cât nu-ți pasă unde ești, nu te poți rătăci.
Un adolescent este un minor ce poate deveni o problemă majoră.
Banii costă uneori prea mult.
Învingătorii sunt foști ratați care s-au supărat.
Civilizația nu-i altceva decât exercițiul autoconstrângerii.
Lumea de azi are nevoie de sfinți care să aibă geniu. Ca să ajungi în cer trebuie doar să fii sfânt. Ca să fii folositor lumii acesteia și Împărăției lui Dumnezeu trebuie să ai idei.
Partea frumoasă a morții e că pune capăt bătrâneții.
Cei ce pierd timpul de obicei se plâng de scurtimea lui.
Aceste lucruri le-am citit săptămâna asta în niște cărți. Am crezut că vă pot fi și vouă de folos. O duminică frumoasă…
V la d i m i r _ P u s t a n  

joi, 23 ianuarie 2014

Christian Brethren sau Creștinii după Evanghelie din Europa


Ţara
Debutul
Adunări
Credincioşi adulţi
Albania
1991
12
1.000
Austria
1900
50
40.000
Belgia
1971
30
2.500?
Bosnia & Herţegovina
1993
3
300
Bulgaria
1900
5?
300?
Croaţia
1905
2
44
Cehia
1909
25
1.400
Danemarca
?
6
360
Elveţia
1820
48
4.000
Franţa
1910
108
6.600?
Germania
1853
459
30.000
Insulele Feroe
1865
35
7.000
Islanda
1911
1
21
Irlanda
1827
17
814
Italia
1856
240
20.000
Marea Britanie
1828
1000
40.000
Moldova
1992
12
350
Muntenegru
1992
1
30
Olanda
1850
110
9.000
Polonia
1909
39
3.000
Portugalia
1870
95
1.000
România
1899
685
44.476
Rusia
1830
5?
300?
Serbia
1900
16
460?
Slovacia
1900
22
800
Slovenia
1905
2
23
Spania
1863
200
9.000?
Ucraina
2000
10
1.000?
Ungaria
1900
20
1.000
Sursa: Emanuel Răduț, Craiova

Obiectie: datele despre Austria nu au cum să corespundă cu realitatea! E imposibil...  Nici toți evanghelicii nu (cred că) sunt 40.000! Bulgaria declarase încă din 1990 vreo 4500 de "frați". Desigur (cred că) era un număr gonflabil. Totuși nu sunt numai cca 300...
(Voi reveni cu obiecții)

miercuri, 22 ianuarie 2014

Înfruntându-ne propiul Ierihon


Înfruntându-ne propriul Ierihon
Iosua 6:1-5

Inventio
Ierihonul era dat deja spre nimicire...
Zidul Ierihonului stă în picioare câtă vreme înlăuntru avem zidul neasculțării, zidul fricii, zidul necredinței...
In 40 de ani Ierihonul a ucis pentru că pocaitii au zidurile lor.

Dispozitio
1. Urmând strategia lui Dumnezeu, nu strategia noastră
Zidul neascultării vechi dărâmat de ascultarea/de strategia Domnului. 
Biserica a început să lupte după planurile care îi plac.

2. Înaintând disciplinat: doar înainte!
Zidul fricii dărâmat de disciplină: marș în timp, rânduiala, constanța etc. 
Nici un indisciplinat nu este premiat!

3. Crezând că Dumnezeu este Dumnezeu
Zidul necredinței e dărâmat de credință. 
Noi facem rugăciuni, dar problema este că nu credem!

Concluzio
Hristos face strategia. Tu fi disciplinat și credincios!
Avertisment: Zidurile căzute nu mai trebuie ridicate!

Nicolae Geantă la Betel Codlea


Nicolae Geantă - Învingând inerția



18 ianuarie 2014
Biserica Penticostală Efraim Târgoviște
Întâlnire interconfesională de tineret
* * *
Învingând inerția
1. Inerția se hrănește cu trecutul
2. Inerția se amestecă cu secularismul
3. Inerția slujește cum vrem noi nu cum e planul lui Dumnezeu
Avertisment: nu lăsa pe Satana să-ți fure medalia!

sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Țiganii care s-au întors la Domnul - de Iulian-Andrei Crăciun

Articolul de mai jos - despre frații și prietenii mei rromi din Boldești-Scăeni - cei cu care colaborez de minune în câmpul Evangheliei (alias Raze de Lumină Band), a apărut în toamna anului 2013 în FHM - cea mai mare revistă de cultură masculină a românilor de pretutindeni - sub semnătura domnului Iulian-Andrei Crăciun. Redau aici o parte din material și linkul către blogul ziaristului de mai sus - pentru a-l citi integral. Felicitări domnule Crăciun! Dumnezeu să vă poarte de grijă iar dvs să nu-L pierdeți nici o clipă din ochi!
foto : Răzvan Baciu

Mă las, așadar, în voia organizatorilor, a doua zi ajung într-o comunitate unde ei au ajutat, în Boldești-Scăeni, în țigănie. Îl cunosc pe pastorul Viorel “Pichi” Oprișan și pe unele dintre fiicele sale, studente la Medicină. Ne așteptau îmbrăcați frumos, ca pe niște oaspeți importanți, obicei de modă veche, de un bun-simț elementar, astăzi cam pierdut. Aflu că, de-acum, țiganii își dau copiii la școală, că s-au făcut proiecte sociale, că au câteva animale, și că măcar lapte beau pe săturate. Văd aici oameni care s-au ridicat, la propriu, din gunoaie, aflu că în locul acesta, la nici o sută de kilometri de București, s-a întâmplat un miracol, desigur ignorat. Unii țigani, tot mai mulți, s-au întors la Domnul, au devenit creștini după evanghelie. Și-au schimbat viețile, s-au căit, oameni cu ani grei de pușcărie l-au primit pe Mântuitor în inimile lor și nu mai fac fapte. Peste unul a căzut o schelă, pe când era la furat de fier, l-a încadrat practic, fără să-i smulgă un fir de păr din cap. Doar sufletul i l-a lovit. Firește că s-a pocăit.

Am un playlist la mine-n cap, pe care îl manipulez cum vreau, ca să pot trece peste întâmplările de peste zi. Îl setez pe “Ghetto Gospel”, de Tupac Amaru Shakur, în timp ce în fața ochilor am un actor tatuat, în camioneta sa din filmul “21 de grame”, convins până la măduva sufletului că “Iisus mi-a dat acest camion”. Simt acea tensiune care electrocutează, uneori, trupul reporterilor. Îmi ascut simțurile. Aici e o poveste. Aș vrea să îi cunosc pe acești țigani. Nu e timp acum. Cei de la PETROM ne sugerează să ne gândim la alte proiecte pentru această comunitate. Propun unul, mi se spune că ar fi de Cannes, și mi se dă mână liberă să-l fac. Nu-l voi face. Dar, ziarist, n-am somn, trebuie să revin aici pentru poveste. Revin.

Iată-i. În clădirea neterminată unde se vor face, nu peste mult,  evanghelizările, convocați de pastorul Oprișan, țiganii mă așteaptă. Am vorbit, în viața asta, cu președinți, cu monarhi, cu aurolaci, cu curve, cu alcoolici, cu leproși, cu bolnavi de cancer în stadiu terminal,  cu generali ai unor armate dispărute, cu nebuni, ba chiar odinioară, la o masă rituală, un negru a încercat să-mi facă legătura cu morții personali. Am intrat și în palate , și la pușcărie, încercând, întotdeauna, să mă fac, biblic, tuturor totul.


Nu credeam să fie ceva ce încă n-am auzit. Îi invit pe oamenii de la masa aceasta să se mărturisească. Cine au fost înainte, cine sunt acum. Îi întreb ce este Dumnezeu și plec acasă aflând ceea ce teologii n-au putut să-mi spună înainte: divinitatea e acolo unde afli ce este binele și ce este răul. Oameni fără liceu la bază îmi spun cât Tolstoi.

* pentru continuarea articolului click http://andreicraciun.eu/tiganii-care-s-au-intors-la-domnul/