Fundaţia CIREŞARII

joi, 21 martie 2013

Sfaturi pentru predicatori (16)

a. Gestica în folosirea Bibliei
sursa foto: crestintotal.ro 
Nu este recomandată folosirea Bibliilor de dimensiuni mici. 
Dimensiunea Scripturii trebuie să fie impunătoare (nu exagerată), dar trebuie să fie comodă la citit. 
Este de preferat să se ţină Biblia în mâna care nu este folosită cel mai des (pentru dreptaci, Biblia va fi ţinută în mâna stângă).
 În momentul în care citim din Scriptură este foarte important să se ia Biblia de pe stativ. 
Cu cât mai aproape este Biblia de gura predicatorului, cu atât impresia de penetranţă este mai mare. 
Nu se fac gesturi nepotrivite cu Scriptura.
 Nu este recomandată întrepătrunderea Bibliei cu degetul, sau jongleriile cu Scriptura.
Atunci când se prezintă o ilustraţie care nu se leagă direct de Biblie este de preferat să se părăsească Scriptura pentru ca exprimarea să fie mai liberă şi cursivă.

b. Poziţia corpului
Picioarele, dacă se văd nu trebuie să stea în poziţie caraghioasă.
Nu este indicat plimbatul excesiv în zona amvonului. Uneori este recomandată mişcarea lină, în care predicatorul se poate deplasa 1, 2 metri pentru a cuprinde întreaga audienţă cu prezenţa.
Mâinile nu trebuie să fie excesiv de expansive. Indicat este ca mâinile să fie lipite în general de trunchi, iar gesturile importante să se facă doar cu ajutorul antebraţului şi al mâinii. Mişcarea uzuală trebuie să fie dinspre interior spre exterior. Degetele palmelor trebuie să fie: nu foarte lipite, dar nici foarte despicate. Mâna trebuie să fie natural folosită, creând numai ideea pe care vrei s-o sugerezi.
Nu sunt indicate gesturi învăţate în oglindă.
Foarte rar trebuie folosite gesturi cu palmele spre public.
A se evita fixarea cu degetul arătător spre sală, doar dacă mesajul este extrem de penetrant şi se cere o schimbare grabnică, dar nici atunci nu se proiectează asupra unui singur om.

c. Mimica
Subiectul care se expune este extrem de important. 
Faţa trebuie să exprime ceea ce se spune. De exemplu: nu are rost zâmbetul în subiectele grave. Predicatorul se bucură în Domnul, dar trebuie să fie pătruns de profunzimea cuvintelor pe care le spune.
Predicatorul nu este actor, ci doar trăieşte momentul zicerii sale. Deosebirea dintre predicator şi actor constă în faptul că cel dintâi se lasă transformat de mesajul pe care îl transmite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu